În anul 1975, Beirutul e tăiat în două. Mijlocul orașului devine un front și o frontieră. Un loc al nimănui. Linia de demarcație se formează treptat, separându-i pe creștini de musulmani, pe șiiți de suniți, în final pe libanezi de…
O fâșie de peliculă care se întinde pe 22 de minute, The House is Black (Khaneh siah ast, 1962) este singura mostră cinematografică rămasă de la (probabil) cea mai subversivă figură feminină a poeziei moderne iraniene din secolul trecut, Forough…
Câteva cadre din De Humani Corporis Fabrica (r. Véréna Paravel & Lucien Castaing-Taylor, 2022) ar putea fi grafică de mare deliciu vizual, dacă dialogul din off nu ne-ar da de înțeles că e țesut canceros. Altcândva ar putea fi o…
(Înapoi la partea I) Imaginile din Le fond de l’air est rouge sunt extrase din numeroase surse diferite – „resturi” nefolosite din filme militante, materiale de arhivă din televiziuni, filme de ficțiune și interviuri noi, filmate specific pentru acest demers[i].…
Încă de la începutul filmului, Le fond de l’air est rouge (1977) își dezvăluie ambițiile printr-o secvență de montaj impresionantă care reușește să parcurgă fluent prin numeroase manifestații politice din țări precum SUA, Germania, India, Franța, Japonia sau Irlanda. Montajul…
Spioni de ocazie, al doilea documentar al Oanei Giurgiu, îi are drept subiecți principali pe agenții palestinieni recrutați de MI9 și trimiși în estul Europei (unii dintre ei ajungând înapoi în România, țara de baștină), cu misiunea de a-i recupera…
E poate ciudat ca primul contact pe care îl ai cu un festival nou să fie unul virtual, în care tot ce te leagă de ceilalți cinefili e o rețea prin care fiecare se loghează la o platformă – m-am…
‘La emisiunile de știri, dovezile emoționale operează într-un mod opus față de cel obișnuit: emisiunea funcționează ca să liniștească, nu să stârnească, emoția. Ce s-a întâmplat în lume nu trebuie să ne perturbe, chiar dacă ne interesează. Nu trebuie să…