Adăugând la lista de material audiovizual (danez) despre băuturi alcoolice prin care se tot perindă recent Mads Mikkelsen (*există și alte branduri de bere), Druk/Another Round se remarcă în special prin (acum) a doua colaborare a actorului cu Thomas Vinterberg – anterior colaborând și pentru Jagten / Vânătoarea (2012). Pe cât nominalizarea filmului pentru Cel mai bun regizor apelează la statutul de veteran/pionier al lui Vinterberg, pe atât trebuie spus că mai degrabă șarmul și calitățile actoricești ale lui Mikkelsen par să fie cele care animă în principal filmul și care îl fac în mare o experiență plăcută – iar o anume secvență cu el dansând fără griji e cu siguranță un must-see pe care nu știam că avem nevoie să-l vedem, și asta nu numai pentru fanii actorului.
Another Round nu are neapărat vibranța contestatară și groundbreaking de altădată (din zilele Dogma ‘95) a lui Vinterberg, dar rămâne un film agreabil, deși convențional, care își împlinește calitatea premisei narative: patru prieteni profesori testează pe ei înșiși o teorie potrivit căreia o cantitate constantă de alcool în sânge permite un nivel optim al vieții, încercând disperați să se sustragă din crizele propriilor vieți și să-și revitalizeze personalitățile. Solidaritatea comizerativă a celor patru lasă loc unei atmosfere hazlii și simpatice născute din excepționalul situației și din… specificitatea alcoolului, dar transpare rapid substratul cinic al vieții moderne, care solicită gesturi bizare și extreme pentru a funcționa cel puțin decent și apoi ideal, ca o versiune mai bună a ta, atât raportat la tine însuți, cât și față de cei din jur. În acest sens, filmul negociază bine granițele empatiei în relație cu spectatorul; Vinterberg reușește să stabilească destul de clar niște limite și momente în care, pe fondul excesului, aura simpatică a personajelor suferă schimbări, se suspendă tonul comic de la început și se înlocuiește cu unul critic. Aceste lucruri fiind spuse, există un anume inevitabil gravitas moral al filmului – și probabil ar fi fost problematic dacă nu exista –, iar modul în care căsnicia – și căsnicia în prag de destrămare – sunt reprezentate au niște semințe clișeice care păstrează filmul mult în convențional și previzibil. Totuși, cei patru prieteni fiind constant puși în contrast cu studenții lor, care via tinerețe și varii petreceri au propriul cult al alcoolului, rămâne destul de satisfăcătoare calitatea filmului de studiu al masculinității după pragul vârstei de 40, pe alocuri acid, pe alocuri compătimitor.
Genul de premisă high concept, tragicomică și universală, care pune mare preț pe camaraderie, face destul de ușor de înțeles cele două nominalizări ale Another Round la Premiile Academiei Americane de Film (Cel mai bun regizor și Cel mai bun film străin), întrucât pare exact tipul de scenariu care să incite ulterior un remake american al poveștii. Este de menționat că nominalizarea lui Vinterberg pentru Cel mai bun regizor se remarcă totuși prin faptul că până recent categoria a tins să fie mai degrabă restrictivă, acordând tratament preferențial filmelor în limba engleză – iar gestul pare în egală măsură să celebreze întregul parcurs cinematografic al regizorului danez.
Per total, Another Round poate fi consumat ca un film entertaining și ușor de digerat și…știți voi, e cu Mads Mikkelsen, dar cu siguranță nu e cel mai bun sau relevant film recent al lui Vinterberg (și nici cel mai bun dintre colaborările între cei doi.)
