Acasă
Film
TV
Internet
Reality Check
Despre Noi

Lună: octombrie 2019

Palme d’Or glamour then & now: retrospectiv despre laureații Cannes-ului

Posted on octombrie 11, 2019octombrie 11, 2019

Ediția din 2019 Les Films de Cannes à Bucarest cuprinde o retrospectivă a laureaților Palme d’Or din trecutul recent (și nu foarte recent). La...

Ați văzut „Annette” la TIFF. Ați și ascultat?

În rubrica Unmute, Teodora Leu scrie despre Sparks, duo-ul frățesc care a co-scris scenariul și realizat coloana sonoră a celui mai recent film regizat de Leos Carax.

Link în bio.

📌Ron și Russell Mael formează cu siguranță una dintre cele mai creative și, în mod particular, cele mai cinematografice trupe care au existat vreodată, iar că foarte puțină lume știe despre ceva atât de original mi se pare pur și simplu nedrept. M-aș fi așteptat să fie cel puțin la un nivel de cult following pentru orice simpatizant de film experimental sau măcar al cinemaului lui David Lynch (despre care, de altfel, se speculează că ar fi regizat videoclipul de la I Predict). Să rectificăm, deci, această nedreptate și să facem cunoștință cu Sparks.📌

Chiar dacă e ușor de trasat caracteristici comune pentru filmele Věrei Chytilová, ele rămân savuroase și demne de atenție unul câte unul. Ana Preda continuă analiza filmelor cineastei care au fost proiectate în retrospectiva One World Romania 2021.

📌Link în bio.

A venit ziua mult așteptatei premiere autohtone a „Câmp de maci”. Din ce a scris Călin Boto despre film.

📌Poveștile queer bat la ușa cinemaului românesc de ceva vreme. Unele se dovedesc a fi musafiri plăcuți pe care-i inviți să revină; mă gândesc la monștrii lui Marius Olteanu sau conversațiile lui Bogdan Theodor Olteanu. De alții n-ai habar cum să scapi mai repede; 5 minute al lui Dan Chișu e o asemenea prezență. Iar acum c-a venit „Câmp de maci” , debutul cinematografic al regizorului de teatru Eugen Jebeleanu, se vede cu atât mai bine de ce Chișu a dat chix.

Link în bio, cum știți deja.

Cum cele trei scurtmetraje românești prezentate în premieră la Cannes se vor întoarce acasă cât de curând, Alex Mircioi, Călin Boto și Irina Trocan au zis să bată fierul cât e cald și să le întâmpine circuitul festivalier autohton prin câteva rânduri entuziaste.

📌Link în bio.

$A început TIFF - Transilvania International Film Festival Cluj , ediția 2021, care pe lângă filme recente românești și străine aduce retrospective de autor. Éric Rohmer nu mai are nevoie de nicio introducere - deși niciodată vreo retrospectivă Rohmer nu e în plus -, așa că marcăm ocazia cu cronici la două mâini despre Seria celor patru anotimpuri, semnate de Irina Trocan și Petra Torsan. 📚Link în bio. 📌[P]rotagoniștii săi sunt de regulă foarte tineri și în miezul încercărilor de a se auto-cunoaște, de regulă – ca să cităm un personaj rohmerian – «romanești», predispuși să vorbească mult (probabil mai mult decât ar putea asculta un spectator mediu cu deplină empatie și bunăvoință) și apoi să facă total altceva decât zic. Concepte precum alegerea, credința, prietenia, moralitatea se refractă în dialogurile personajelor lui Rohmer, iar în spatele lor stau influențele intelectuale cele mai puternice ale autorului, între care literatura clasică, religia catolică și filozofia kantiană, cărora Rohmer și-a dorit să le găsească o întrupare adecvată în cinema.📌$

Ediția din această vară a One World Romania ne-a îmbogățit portofoliul cu al doilea portret, deja, pentru Girls on Film. Ana Preda ne scrie despre Věra Chytilová, ale cărei filme sunt în canonul cinemaului cehoslovac și, totodată, întotdeauna proaspete.

În prima parte a eseului, sunt analizate cu precădere „Tavanul” și „Un sac de purici”, ambele deopotrivă ludice și sarcastice.

Link în bio.

„În filmele ei, fiecare femeie este supărată sau încântată de lucruri diferite din viața sa, dar fiecare dintre ele trebuie să-și găsească propria cale de a face față, de a rezista, de a fugi sau de a se răzvrăti, să-și pregătească propria evadare, să-și construiască propriul răspuns sau strategie de revoltă. Astfel, în mijlocul unei scene din culisele unei prezentări de modă cu care debutează «Tavanul» are loc un micro-eveniment anarhic tipic chytilován: o fată rebelă refuză să urce pe scenă cu o pălărie pe care o consideră oribilă. În ultimul moment, această pălărie neagră va fi pusă pe capul Martei, care o poartă fără să se plângă, în timp ce colegei ei îi este interzis să mai defileze. După cum vom vedea, faptul că Marta se supune aici nu înseamnă că este fericită în această afacere dură în care se vând prototipuri de femei ideale, artificial și superficial create.”

Ce au în comun Hong Sang-soo, Matías Piñeiro și Tsai Ming-liang, dincolo de a fi printre regizorii preferați ai cinefililor din toată lumea, e că filmele lor recente au fost proiectate în România de curând la Moldova Film Festival.
Fiind la fel de entuziasmați și noi de filmele celor trei ca echipa festivalului, vă punem la dispoziție la Acoperiș cronicile din catalogul MFF la „The Woman Who Ran”, „Isabella” și „Days”.

Link în bio.

Nu-i puțin lucru ca un festivalul aflat la prima ediție să aibă tupeul de a deschide sezonul. Chiar la începutul lunii trecute, între 2 și 6 iunie, la Iași începea Moldova Film Festival, o apariție curajoasă și bătăioasă dacă e să judecăm după selecție. Cum o mare parte din echipa festivalului a trecut și prin redacția Acoperișului, ne bucurăm să putem republica câteva din textele publicate în catalogul MFF.

Pentru moment, trei mici cronici scrise de Georgiana Muşat, Emil Vasilache și Călin Boto.

📌Link în bio.

Follow @AcoperisulDeSticla

Categorii

Cronici
Eseuri
Film
Girls on Film
Imagini Recontextualizate
Internet
Muzica
Reality Check
Social
Stiinta & Tehnologie
Topuri
TV
Uncategorized
Unmute