Cinci erori logice din viața de zi cu zi



Autor: Alex Doppelgänger

2014-12-22



  Trăim într-o epocă în care (cel puțin pentru noi, cei din lumea întâi) foarte puține lucruri ne mai sunt ascunse. Din fericire, avem radio, TV, Internet, presă scrisă; informația ne învăluie din toate părțile și o putem accesa oricând. Dar lucrul ăsta are și niște părți mai puțin fericite: suntem suprasaturați de informație și de multe ori ne este greu să o filtrăm. De aceea decidem (involuntar) să luăm o scurtătură pentru a ajunge la o concluzie. Distorsiunile cognitive (eng. cognitive bias) și erorile de logică sunt acele scurtături, niște devieri de la gândirea rațională și logică și pot afecta negativ deciziile pe care le iei, deoarece sunt ilogice.

Firește, aceste distorsiuni cognitive și erori de logică nu sunt deloc rare și sunt folosite fie de tine (involuntar), fie de alții (în mod voluntar), cu multă bucurie, pentru că într-o epocă a vitezei, nimeni nu vrea să stea să cerceteze un subiect, să îi verifice acele trei surse independente sau să audă argumente. Noi vrem o concluzie acum.

 

Ele sunt foarte multe la număr, dar aceste cinci sunt cele mai întâlnite:

 

Ad hominem este eroarea de logică prin care se atacă persoana sau caracteristicile acelei persoane, în ideea subminării argumentelor acesteia. Unul din cele mai bune și recente exemple este cel al atacului Gabrielei Vrânceanu Firea asupra lui Klaus Iohannis, în care insinua că acesta nu va fi un președinte bun, pentru că nu are copii. Acest pseudoargument al ei este un ad hominem pentru că îl atacă direct pe candidat, în loc să adreseze argumentele lui.

În ce mediu se întâlnește cel mai des? Este una din acele erori logice pe care chiar le întâlnești la tot pasul, dar cel mai mult se observă în mediul online.

 

Apelul la popularitate (argumentum ad populum) e eroarea de logică ce afirmă că o idee sau un fapt sunt corecte doar fiindcă mulți oameni le susțin, ea afirmă doar popularitatea unei idei sau a unui fapt, nu și validitatea. Cu toate acestea, este o eroare de logică ce trebuie depistată cu atenție: doar fiindcă mulți oameni susțin o idee, asta nu înseamnă automat că este apel la popularitate. De asemenea, doar fiindcă mulți oameni susțin o idee, asta nu înseamnă automat că este adevărat. Totul ține de argumentele acestora. Apelul la popoularitate este în fond, refuzul de a cerceta mai mult.

Exemplu de caz care nu face apel la popularitate: majoritatea oamenilor de știință susțin teoria evoluției. La prima vedere pare a fi apel la popoularitate, dar la o analiză mai atentă a dovezilor și argumentelor (fosile, datare cu carbon, argon și alte elemente chimice, biologie moleculară, anatomie comparativă, paleontologie, etc.) acestora se observă că nu e cazul.

Apeluri la popularitate sunt următoarele: milioane de oameni susțin ideea mea, deci este validă; toată lumea o face; majoritatea oamenilor din această țară l-au votat pe Președinte, deci Președintele nu se poate înșela. Teoria geocentrismului este unul din cele mai grăitoare exemple.

Ce mai trebuie reținut este că apelul la autoritate nu se aplică și convențiilor sociale. De exemplu majoritatea rușilor consideră că este politicos ca bărbații ruși să se pupe când se salută, deci este politicos ca bărbații ruși să se pupe când se salută, este o convenție socială și nu poate fi judecată în termeni de este valid/este invalid.

 

 

Apelul la autoritate (argumentum ab auctoritate) este o formă de argumentare foarte des întâlnită, care poate duce la o eroare logică atunci când e folosită necorespunzător. Practic, afirmă că o anumită idee (dintr-un anumit domeniu) este corectă sau incorectă deoarece o anumită persoană (autoritate în acel domeniu sau într-un domeniu diferit) susține acest lucru.

Un exemplu fictiv care ilustrează această eroare logică: Einstein spunea că teoria evoluției nu are cum să fie adevărată, deci cel mai probabil nu e adevărată. Problema e că Albert Einstein, deși a fost un fizician care a revoluționat fizica, nu avea expertiză în domeniul biologiei. De aceea este foarte probabil ca acesta să se înșele, neavând destule cunoștințe în domeniu. În acest exemplu, nu există argumente, ci numele său e folosit pe post de argument: Albert Einstein a fost inteligent, deci are dreptate în această privință. Problema e că această eroare de logică nu ia în calcul faptul că o persoană se poate înșela (fie în alt domeniu, fie în propriul domeniu de activitate), poate fi necinstită sau poate fi expusă distorsiunilor cognitive și erorilor logice.

Apelul la autoritate este foarte des întâlnit în publicitate: reclamele în care apare o persoană faimoasă pentru a-ți recomanda un anumit produs. Doar fiindcă acea persoană este faimoasă și face reclamă unui produs, nu înseamnă că acel produs este bun/util.

Când vine vorba de o idee, nu contează persoana care o enunță, ci argumentele aduse de aceasta.

 

Generalizarea pripită este o generalizare defectoasă, bazată pe dovezi insuficiente, . Se bazează pe schema: X este adevărat pentru A, X este adevărat pentru B, X este adevărat pentru C, asta înseamnă că X este adevărat și pentru D, E, F și G.

Exemple mai clare: 60 se divide la 1, 2, 3, 4, 5, 6. Rezultă ca 60 este divizibil la toate numerele întregi sau Abia am angajat-o și deja a făcut o boacănă. E clar: e o incompetentă, va face numai greșeli. (este un salt la concluzii bazat pe un singur caz) sau X fură și este rrom, Y fură și este rrom, Z fură și este rrom, deci toți rromii fură.

 

Apelul la tradiție este o eroare logică ce afirmă că o idee este corectă/adevărată doar în virtutea faptului că se corelează cu vreo trecută sau prezentă tradiție sau pentru că "dintotdeauna lucrurile au fost făcute intr-un anume fel". Este cel mai des întâlnită în domeniul pseudoștiințelor (I-Ching, de exemplu) și New Age. Se leagă foarte eficient de apelul la popularitate.

Exemplu: Chakrele reprezintă un concept foarte vechi (de mii de ani), în care credeau și încă mai cred o gramadă de oameni. Deci chakrele există.

Faptul că oamenii cred de mii de ani în chakre, nu înseamnă că există sau că e o idee validă. Timp de 2000 de ani, până la apariția medicinii moderne, medicii au prescris ca tratament pentru mai multe afecțiuni lăsarea de sânge. Acum știm că este un tratament ineficient și chiar periculos pentru pacienți, iar faptul că s-a făcut timp de mii de ani, nu înseamnă că e bun, corect sau adevărat.

Alt exemplu: În societatea noastră întotdeana oamenii au călărit. Este prostesc să începem să conducem automobile."

 

Efectul Forer (sau Efectul Barnum) este tendința de a descrie detaliat particularități ale personalității ca și cum ar fi specifice unei anumite persoane când de fapt, prin generalitatea lor, se potrivesc la mai multe persoane.

Fraze precum simți nevoia de a fi plăcut și admirat de cei din jur sau câteodată ești extrovertit și sociabil, în alte dăți ești introvertit și mai rezervat se pot aplica oricărui individ de pe Terra, dar pot fi foarte ușor asimilate de către o anumită persoană, dacă sunt puse în contextul potrivit.

De exemplu, dacă îi spui unei persoane din zodia pești că simte nevoia de a fi plăcută și admirată de cei din jur sau câteodată este extrovertită și sociabilă, în alte dăți este întrovertită și rezervată și îi prezinți aceste fraze ca făcând parte din caracteristicile zodiei, sunt șanse foarte mari ca acea persoană să le ia și să le asimileze ca niște caracteristici specifice zodiei pești, deși se potrivesc oricui.

Firește, acest efect se întâlnește cel mai des în astrologie.

 

Firește, sunt mult mai multe erori de logică și distorsiuni cognitive pe care le întâlnim zi de zi, la tot pasul, dar acestea sunt cele mai întâlnite. Important este să știi să le identifici și să nu recurgi la ele (fie voluntar, fie involuntar), deoarece pot afecta negativ în luarea unei decizii.