For your consideration: matematica Oscarurilor



Autor: Alexandra Para

2016-02-26



Gala de decernare a premiilor Academiei Americane de Film (a.k.a. Oscarurile) este un eveniment greu de ratat pe calendarul evenimentelor de început de an. Oricât de anti-Oscaruri ai fi (crezi că sunt prea politice, că sunt premiate doar filme maistream, nu ai încredere în sistemul de votare etc.), e greu să nu fii atins de entuziasmul din jurul evenimentului, de zâmbetul lui larg şi perfect. 

Anul acesta, noaptea Oscarurilor, sau mai bine spus dimineaţa Oscarurilor dacă suntem pe fusul orar românesc, are loc pe 28 februarie (duminică spre luni, pe Digi24 şi Digi  Film): defilarea pe covorul roşu începe la 01:20 noaptea, fiind urmată de festivitatea de decernare a premiilor, show-ul fiind programat să se încheie jurul orei 06:00 dimineaţa, ora României.

Şi pentru că tot nu îl putem ignora, măcar să aflăm mai multe despre el. Cine este Oscar, ce anume este Academia căreia îi tot mulţumesc în discursurile lor câştigătorii statuetei aurii, şi, nu în ultimul rând, cum funcţionează complicatul sistem de stabilire a nominalizaţilor şi a câştigătorilor pentru categoriile aflate în competiţie?

Cine este Oscar?

În 1928, Cedric Gibbons, director artistic la MGM, şi sculptorul George Stanley au creat arhi-cunoscuta statuetă, însă pe atunci Academia de Film se referea la ea ca la „Academy Award of Merit”. Numele de Oscar a venit ceva mai târziu, undeva prin anii ’30.

Există numeroase poveşti legate de originea poreclii, iar adevărul a rămas îngropat undeva în trecut. Există însă o versiune oficială, susţinută de Academie: la începutul anilor ’30, Margaret Herrick, o bibliotecară a Academiei, a remarcat ca statueta seamănă cu unchiul ei, Oscar. Numele a prins printre membrii Academiei, iar aceştia au început să se refere la ea ca la Oscar. În 1934, Sidney Skolk a menţionat porecla într-un articol despre câştigătoarea statuetei pentru Cea mai bună Actriţă, Katherine Hepburn. Numele a fost adoptat oficial în 1939.

 

oscar statueta

·         Statueta Oscar reprezintă un cavaler cruciat, care apucă sabia. Cavalerul stă pe o rolă de film cu cinci spiţe, care reprezintă cele cinci branşe originale ale Academiei: regizori, actori, scenarişti, producători şi tehnicieni. Oscar cântăreşte 3.85 kilograme şi are o înălţime de 34.4 cm, fiind realizat dintr-un aliaj metalic (brittanium) şi este placat cu aur de 24 de carate.

 

Ce este... Academia?

„I would like to thank the Academy” (refrenul Oscarurilor)

Pe numele ei întreg Academy of Motion Picture Arts and Sciences, este o societate profesională onorifică, dedicată promovării excelenţei în domeniul cinematografic, fondată în 1927. Conţine peste 6.000 de membri (mai exact, 6.028), profesionişti din domeniul filmului, organizaţi în ghilde, în funcţie de ramura profesională căreia îi aparţin. Există şaptesprezece ghilde, fiecare conţinând specialişti dintr-o anumită arie a cinematografiei: actori, regizori, scenarişti, producători şi o varietate de tehnicieni din lumea filmului.

Pentru a putea deveni un membru al Academiei, trebuie să fii invitat de Academie. Există standarde diferite de admitere pentru potenţialii membri, în funcţie de branşă (ghildă).

Cum arata Membrii academiei?

Conform unui studiu condus de Los Angeles Times, dintre cei 6.028 de membri ai Academiei, 94% sunt albi, 76% bărbaţi, iar media de vârstă a membrilor este de 63 de ani.

Cum funcţionează sistemul de votare?

Pentru a fi elibigil ca nominalizat în cadrul premiilor Oscar, un film trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

·         Să aibă peste 40 de minute

·         Premiera publică să fi avut loc în timpul anului anterior galei de decernare

·         La premieră, filmul trebuie să fi fost în unul din cele trei formate: peliculă 35mm, 70 mm, sau format digital (24fps, progressive scan)

·         Trebuie să fi rulat într-un cinematograf din statul Los Angeles timp de şapte zile consecutive, începând cu anul anterior nominalizării, iar intrarea să fi fost pe bază de bilet cu plată

 În primă fază, orice producător sau distribuitor care vrea ca filmul său să fie luat în considerare pentru nominalizarea la premiile Oscar trebuie să completeze şi să depună un formular de înscriere. Academia colectează aceste formulare şi afişează ulterior numele filmelor propuse pentru nominalizare, iar în ianuarie, trimite prin poştă către toţi membrii un buletin de vot şi o copie a listei cu propunerile pentru fiecare categorie.

Pentru majoritatea categoriilor, pot vota doar membrii Academiei din acea arie particulară (doar regizorii pot vota pentru categoria Cel mai bun regizor, doar monteurii pot vota pentru categoria Cel mai bun monteur). Nominalizaţii la categoriile Film străin şi Film documentar sunt selectaţi de un grup special compus din membri ai academiei din toate branşele.

Membrii Academiei au de obicei la dispoziţie câteva săptămâni în care pot vota. Odată ce buletinele de vot sunt centralizate, firma de contabilitate PricewaterhouseCoopers ordonează în secret voturile. La scurtă vreme după finalizarea numărătorii, Academia anunţă nominalizaţii în cadrul unei conferinţe de presă matinale, ce are loc la cinematograful Samuel Goldwin din Beverly Hills. După o săptămână, Academia trimite prin poştă membrilor ei lista cu nominalizaţii pentru fiecare categorie din competiţie. Aceştia au la dispoziţie două săptămâni să returneze buletinele, după care votarea se încheie. PricewaterhouseCoopers înregistrează în secret absolut rezultatele şi le sigilează.

Între timp, companiile de producţie alocă fonduri substanţiale campaniilor de promovare a filmelor canditate. Academia tolerează orice efort realizat pentru ca membrii Academiei să vadă filmele nominalizate, însă nu permite companiilor de producţie să trimită prin poştă membrilor stimulente de orice fel (cadouri, fotografii etc.). Companiilor de producţie le este permis aşadar să organizeze proiecţii speciale ale filmelor candidate, sau să trimită membrilor Academiei copii ale filmelor participante.

 

O categorie specială: Best Picture

Categoria care desemnează cel mai bun film al anului dispune, fără îndoială, de cel mai complicat sistem de votare, atât pentru stabilirea nominalizaţilor, cât şi a câştigătorilor. Dacă majoritatea categoriilor au un număr fix de cinci nominalizaţi, în cazul categoriei Best Picture, pot fi între 5 şi 10 nominalizaţi.

 

oscars best picture

 

Stabilirea nominalizaţilor

După cum am specificat mai sus, în primă fază, toţi membrii Academiei primesc o listă cu filmele propuse pentru a fi nominalizate, dintre care fiecare notează cinci filme, în ordinea preferinţei, şi printr-un proces complicat de cântărire, sortare şi redistribuire, se ajunge în cele din urmă la nominalizaţii finali.

În prima rundă, Academia şi experţii de la PricewaterhouseCoopers stabilesc un număr minim de voturi care asigură intrarea unui film pe lista nominalizaţilor la această categorie. Pragul este calculat prin împărţirea numărului total de buletine de vot la 11: pentru 6.028 de buletine de vot, numărul este 548. Nu multe filme ating acest prag, aşa că Academia mai are o regulă care spune că niciun film nu poate fi nominalizat dacă nu are cel puţin 5% din totalul buletinelor de vot (sau 300 de voturi, dacă nu atinge pragul de 5%), după un număr de runde de distribuire a buletinelor de vot.

Cum funcţionează aceasta „redistribuire”? Unele voturi care ajung la filmele cele mai populare pot fi redistribuite. Conform acestei reguli, dacă un film primeşte cu 10% mai multe voturi peste pragul de 548 necesare, toate voturile strânse de acel film vor fi redistribuite conform unei proporţii ponderate. De exemplu, dacă un film primeşte de trei ori numărul necesar de voturi pentru a fi nominalizat (1644), Academia va redistribui două treimi din total către următoarele opţiuni ale votanţilor (cu nota următoare pe buletinul de vot).

O altă metodă de redistristribuire implică cel mai puţin populare filme. Toate filmele care primesc mai puţin de 1% din numărul total de voturi sau sunt prima opţiune pe mai puţin de 60 de buletine de vot, sunt eliminate din competiţie. Voturile sunt redistribuite către următoarele filme de pe buletinele de vot, în funcţie de opţiunile individuale ale votanţilor.

După redistribuirea voturilor celor mai populare şi mai puţin populare filme de pe lista de propuneri, sunt desemnaţi nominalizaţii, adică filmele care sar de pragul de 5% din numărul total de buletine de vot (sau 300 de voturi). Vor fi minim 5 şi maxim 10 filme nominalizate.

 

Desemnarea filmului câştigător la categoria Best Picture

După ce sunt stabilite filmele nominalizate, membrii Academiei primesc din nou buletine de vot, unde vor nota filmele favorite, printr-un sistem de vot preferenţial. Pentru asta, votanţilor li se cere să noteze filmele nominalizate cu note de la 1 la 10 (nu e obligatoriu să completeze buletinul în totalitate). În continuare, buletinele sunt adunate şi separate în teancuri în funcţie de prima opţiune a votanţilor. Fiecare film strânge, deci, câte un teanc de voturi, filmul care se află cel mai des în topul preferinţelor votanţilor obţinând teancul cel mai mare. Se trece la numărătoare.

Dacă un film strânge peste 50% din numărul total de voturi în prima rundă (puţin probabil), este declarat câştigător. Dacă niciun film nu obţine un astfel de rezultat, academia ia cel mai mic teanc – aferent filmului care a obţinut cele mai puţine voturi cu nota maximă – îl elimină din competiţie şi redistribuie buletinele în funcţie de opţiunile următoare ale votanţilor. Procesul este repetat până când un film obţine majoritatea voturilor (minim 50% din total, plus 1).

Steve Pond de la The Wrap explică într-o manieră interactivă (cu jetoane de poker) maniera de redistribuire a voturilor pentru stabilirea câştigătorului la categoria Best Picture.