Revista FILM - Cinema pe roți - Caravane și retrospective din vara 2015



Autor: Irina Trocan

2016-07-31



Acest articol a apărut inițial în variantă tipărită în luna august a anului trecut, în revista FILM 3/2015.

 

Perioada verii e în general evitată de festivaluri pentru că, în orașele mari, oferta culturală e destul de diversă și în acest sezon și potențialii consumatori preferă spațiile deschise și însorite în locul sălilor de cinema – sau cel puțin asta se aude în folclor. Cinefilii au mai multe șanse să găsească filmele preferate în deplasare, acolo unde în timpul anului nu se pot vedea legal filme în oraș. Se știe că, pentru locuitorii orașelor mici, sălile de cinema sunt în multe cazuri o amintire (iar în cazul liceenilor, un zvon de dinaintea vremii lor), iar caravanele cinematografice reușesc în oarecare măsură să compenseze pentru lipsa unei vieți culturale constante și diverse.

Ce filme ajung în provincie depinde în mare măsură de distribuitori. Cele care au un distribuitor național și rulează în orașele mari ajung, un pic mai târziu, și în alte locuri ale țării. Caravana Metropolis, de exemplu, se oprește în Arad (7-12 iulie), Timișoara (14-19 iulie), Brașov (28 iulie-2 august) și Sibiu (18-23 august) în piețe centrale sau parcuri, iar intrarea la toate proiecțiile este liberă. Cât despre filme, majoritatea sunt filme europene premiate în festivaluri (Force majeure de Ruben Ostlund; Deux jours, une nuit al fraților Dardenne) sau filme nominalizate la Oscar, nord-americane sau străine (The Theory of Everything de James Marsh, The Imitation Game al lui Mortem Tyldum, Relatos Salvajes de Damián Szifron), plus câștigătorul trofeului Transilvania de la ediția TIFF 2015, un film pentru copii (Fiddlesticks/Orășelul Alandala de Veit Helmer) – cu alte cuvinte, o selecție diversă, a cărei numitor comun e că filmele pot fi savurate de spectatori ocazionali. Conform materialelor de PR ale caravanei Metropolis, ediția trecută a adunat în total 90.000 de spectatori.

Scurtmetrajele au și ele un mijloc de transport în caravana NexT, plănuită anul acesta pentru luna august, care va opri în nouă localități diferite din țară. Filmele proiectate în acest program sunt scurtmetraje din selecția NexT – fie că e vorba de ediția precedentă a festivalului, care se petrece în aprilie la București, fie că au rulat în ediții mai vechi. Grupajul se realizează tematic – în programe precum NexT Comedy, Disco Night, Romanian Shorts, Oscars Night; chiar dacă temele rămân constante de la an la an, filmele se schimbă în ediții succesive ale caravanei, iar în interiorul fiecărui calup de filme există destulă diversitate, în limitele a ceea ce poate constitui o proiecție relaxantă în aer liber. Conceptul caravanei NexT e „cinema și picnic sub clar de lună”, conform directoarei festivalului, Yvonne Irimescu: organizatorii atrag spectatorii spre zonele verzi, chiar dacă e mai departe de piețele centrale ale orașelor unde localnicii ar putea ajunge mai ușor în fața ecranului NexT, fie și accidental, în timpul unei ieșiri în oraș. Proiecțiile sunt cu atât mai primitoare, cu cât spațiile sunt decorate de echipa NexT înaintea începerii evenimentului. Dacă metoda de a grupa filmele sub etichete tematice e constantă, traseul se schimbă puțin de la an la an: în anii trecuți, caravana a circulat în orașe mici, în orașe mari și pe litoral și a strâns în total 6.500 de spectatori; anul acesta are în vizor mai multe orașe mici ca în edițiile precedente, cu tot riscul ca numărul total al spectatorilor să fie mai mic, pentru că în aceste destinații se întâmplă mai rar să se organizeze evenimente culturale: caravana NexT 2015 va opri în nouă localități, inclusiv Baia Mare, Bistrița, Mediaș și Vatra Dornei, petrecând câte două seri în fiecare dintre acestea.

 

 

Un concept diferit, dar similar cu al caravanelor e cel al retrospectivei festivalurilor în altă parte decât orașul în care s-au organizat. Spun „similar” pentru că presupune reluarea unei părții a selecției în alte locații. E totuși diferit pentru că retrospectivele se întâmplă de regulă în orașe mai mari și vizează inclusiv creșterea popularității și a prestigiului festivalului, căci se adresează unui public deja format. (În cazul Festivalului de Film din Transilvania, de exemplu, filmele circulă prin țară după încheierea ediției atât în cadrul retrospectivelor, care sunt mai ample, cât și a caravanei.) Retrospectiva TIFF de anul acesta s-a derulat la sfârșitul lui iunie în București și Sibiu și a cuprins câteva filme din palmaresul 2015: Despre oameni și oi/ Rams (r. Grímur Hákonarson), care a fost proiectat atât în Sibiu, cât și în București; El Incendio (r. Juan Schnitman), The Lesson (r. Kristina Grozeva, Petar Valchanov), în București. În Sibiu au rulat mai multe documentare și filme despre muzică: despre Kurt Cobain, Pulp, The Stone Roses, despre un cvartet de fani norvegieni ai Beatles sau un sârb punkist care încearcă să facă un festival (fiecare titlu având câte o proiecție în incinta Faust Cafe und Disco). Tot aici au rulat și mai multe filme românești de anul acesta (Comoara de Corneliu Porumboiu; De ce eu? de Tudor Giurgiu; București Nonstop şi YouTube Bazaar de Dan Chișu; Carmen de Doru Nițescu, Live de Vlad Păunescu) și câteva documentare în plus (inclusiv Toto şi surorile lui de Alexander Nanău). În ambele oraşe au rulat din nou filme care au circulat în festivaluri în România (A Pigeon Sat on a Branch Reflecting on Existence de Roy Andersson, de exemplu, sau The Look of Silence de Joshua Oppenheimer în Bucureşti; Tribul de Miroslav Slaboşpiţki în Sibiu), dar proiecţiile suplimentare sunt întotdeauna binevenite: pentru că nu există nici suficiente săli unde să ruleze filme de nişă, nici un public destul de mare pentru ele încât să fie ţinute în săli câteva săptămâni la rând, e plauzibil ca de la o proiecţie la următoarea să se mai adune un grup de spectatori interesaţi care să nu fi văzut filmele cu prima ocazie. Despre TIFF Bucureşti trebuie menţionat că s-a derulat exclusiv la Cinema Elvira Popescu, adică într-un spaţiu în care spectatorii să vadă filmul în condiţiile tehnice optime – asta sugerează, din nou, că i se adresează unui public deja interesat de program, în timp ce alte retrospective vizează locaţii neconvenţionale – adică ambalează proiecţia într-un eveniment cu mai multe puncte de atracţie. Festivalul de scurtmetraj Filmul de Piatra a organizat în această vară proiecţii în trei oraşe mari şi toate au avut loc în spaţii alternative: în Bucureşti, la DESCHIS Gastrobar; în Cluj-Napoca, la Atelier Cafe; în Timişoara, în cafeneaua/meeting point-ul AMBASADA. NexT-ul, la rândul lui, are proiecții în aer liber în București, cea mai recentă fiind o selecție de scurtmetraje franceze, proiectate cu ocazia zilei de 14 iulie, în incinta Institutului Francez.

Cât despre Caravana Filmelor TIFF, anul trecut a strâns 30.000 de spectatori în unsprezece oraşe, proiectând un număr de 15 filme într-un total de 36 de zile de proiecţie. Ediţia 2015 are în plan şaptesprezece filme; între 17 iulie şi 20 septembrie, va străbate Oradea, Satu Mare, Carei, Deva, Braşov, Iaşi, Timişoara, Galaţi, Bacău, Târnăveni, Craiova, Târgovişte, Alexandria, Constanţa, Baia Mare, Cluj-Napoca, Bucureşti, Piatra Neamţ, Sfântu Gheorghe.

Anim'est Braşov şi-a desfăşurat în vara aceasta cea de-a doua ediţie, deşi trebuie precizat că festivalul îşi reia de mult mai mult timp selecţia în afara Bucureştiului (unde se derulează în luna octombrie): până acum a avut şase ediţii la Cluj-Napoca, cea mai recentă fiind în 2012, iar la scurt timp după fiecare Anim'est Bucureşti a urmat o retrospectivă la Chişinău, ajunsă toamna trecută la cea de-a patra ediţie. Cu proiecții în Piața Sfatului și la Centrul Cultural Reduta, programul Anim'est Brașov a inclus Creepy Animation Night şi Trippy Animation Night, care sunt printre cele mai populare evenimente din festival pentru publicul bucureştean, precum și lungmetraje de animație prestigioase. O mare parte dintre lungmetraje sunt recente, precum The Wind Rises de Hayao Miyazaki, The Boxtrolls de Anthony Stacchi și Graham Annable și Jacques et la mécanique du coeur de Mathias Malzieu și Stéphane Berla, până la deja semi-clasici care și-au clădit o reputație în ultimul deceniu.

 

 

Alegându-și o subcategorie a cinematografiei – care e la fel de diversă ca oricare alta, deși publicul larg tinde să cunoască doar o mică parte a ei și să o desconsidere din acest motiv –, Anim'est organizează și în afara Bucureștiului evenimente în care arată cât de diversă, ambițioasă artistic sau fun poate să fie animația. Conform Irinei Drăghici, PR manager Anim'est, echipa a încercat să atragă publicul brașovean să vină la proiecție, iar asta a însemnat că proiecțiile din Piața Sfatului au fost cu intrare liberă, iar copiii, elevii, studenții și pensionarii au avut acces gratuit la toate proiecțiile. O altă încercare de a cultiva gustul pentru animații și curiozitatea faţă de cum sunt create a fost un workshop pentru copii, susţinut de Dan Panaitescu, trainer-ul constant al Animation Worksheep, care îşi propune formarea unei noi generaţii de animatori români.

În concluzie, peisajul de evenimente cinematografice nu e pustiu nici în perioada verii, dar proiecţiile din aceste luni ar trebui prinse din mers. Pentru festivaluri, caravanele şi retrospectivele sunt o ocazie să-şi lărgească publicul şi să aducă din nou în atenţia celor interesaţi filmele din selecţii. Pentru spectatori, sunt o ocazie de a descoperi filme noi. În cazul localităților mici – sau a localităților mari, de altfel, dintre care destul de multe nu mai au săli de cinema –, sunt o compensaţie pentru lipsa de peste an al filmelor. Sigur că sunt o soluţie insuficientă şi că ar putea găsi loc doar foarte greu pentru filmele care sunt dificile sau radicale; în plus, ţinând cont de popularitatea proiecţiilor în aer liber, succesul lor depinde foarte mult de vreme. Pe de altă parte, într-o ţară unde mersul la cinema nu e aşa de popular cum a fost – şi cum încă mai este, în alte ţări cu acelaşi statut economic – succesul proiecţiilor de acest tip ar putea măcar să demonstreze că există un pubic pentru filme şi că problema cu reţelele de cinematografe e de partea ofertei, nu a cererii.    

 

 

Credit foto: Adi Bulboacă, arhiva Caravanei TIFF